Deficitul de magneziu este o problemă de sănătate publică

 

Deficitul de magneziu este o problemă serioasă de sănătate publică care afectează un număr semnificativ de oameni în întreaga lume.

Studii recente arată că aproximativ 70% din populația generală nu primește suficient magneziu din alimentație iar 1 din 2 adulți tineri (48%) au un aport de magneziu sub nivelul de referință inferior, echivalent cu o deficiență semnificativă.

Cum știi cum stai cu magneziul?

Nu prea știi…

Diagnosticarea deficitului de magneziu poate fi dificilă din mai multe motive, iar metodele de testare disponibile au anumite limitări. Iată câteva probleme majore asociate cu diagnosticarea deficitului de magneziu:

 

  • Nivelurile din sânge nu reflectă nivelurile din tesuturi:

Cea mai mare parte a magneziului din organism se găsește în interiorul celulelor și oaselor, cu doar aproximativ 1% circulant în sânge. Testele standard de sânge măsoară adesea nivelurile de magneziu seric, care s-ar putea să nu reflecte cu precizie conținutul total de magneziu din organism. Acest lucru poate duce la rezultate fals pozitive, deoarece o persoană ar putea avea un nivel scăzut de magneziu în celule, chiar dacă are niveluri normale în sânge.

  • Homeostazia prioritizează nivelurile de magneziu din sânge:

Organismul reglează strâns nivelurile de magneziu din sânge pentru a menține funcționarea normală a inimii și a mușchilor. Ca rezultat, nivelurile de magneziu din sânge pot rămâne în intervalul normal chiar și atunci când există un deficit, deoarece organismul compensează prin transferul magneziului din țesuturi.

  • Simptome nonspecifice:

Multe simptome ale deficitului de magneziu, cum ar fi oboseala, slăbiciunea musculară și crampele, sunt comune și pot fi cauzate de diferiți factori. Acest lucru face dificilă atribuirea acestor simptome în mod specific deficitului de magneziu fără teste suplimentare.

  • Niciun test standardizat pentru magneziu:

Nu există un test universal acceptat și standardizat pentru evaluarea stării de magneziu. Laboratoarele pot utiliza metode diferite, iar intervalul de referință poate varia. Această lipsă de standardizare face dificilă compararea rezultatelor între diferite teste și laboratoare.

  • Interacțiuni cu alte minerale:

Magneziul interacționează cu alte minerale, cum ar fi calciul și potasiul, în moduri complexe. Dezechilibrele în aceste minerale pot influența nivelurile de magneziu și invers, complicând și mai mult diagnosticul.

Și atunci ce faci pentru a nu face parte din cei 70% persoane cu deficiență de magneziu?

 

  1. Ești atent la corpul tău. Daca ai deficiență de magneziu ai putea experimenta unul sau mai multe dintre următoarele simptome:

  1. Te asiguri că ai o dietă echilibrată și dens nutritivă, bogată în magneziu. Din păcate, din 1940 până în prezent s-a înregistrat o scădere de peste 21% a conținutului de magneziu din toate grupele alimentare. Asadar, consumă mai multe nuci, semințe, legume cu frunze verzi, leguminoase, fructe uscate, pește, avocado, banane, cereale integrale, ciocolată neagră (cu cel puțin 70% cacao), ș.a.m.d.

  1. Ține sub control cosnumul de alcool. Alcoolul poate crește excreția urinară de magneziu și poate afecta absorbția acestuia, ducând la nivele reduse de magneziu în organism.

  1. Dacă ești nevoit să iei anumite medicamente ,ca diuretice, antibiotice și inhibitoare de pompe de protoni trebuie să știi că acestea pot scădea nivelul de magneziu din organism.

  1. Te asiguri că menții un raport optim dacă suplimentezi cu calciu. O dietă excesiv de bogată în calciu în raport cu magneziul poate afecta absorbția și utilizarea acestuia.

  1. Dacă faci sport intens riști să elimini prin transpirație și minerale esențiale cum este magneziul. Hidratează-te în primul rând.

  1. Ține nivelul de stres sub control. Știu, ușor de zis, greu de făcut. Stresul poate duce la o excreție crescută de magneziu prin urină și la necesități crescute de magneziu pentru procesele fiziologice legate de stres.

 

Există categorii de vârstă susceptibile la deficiența de magneziu?

Ei bine, da….. dacă ești:

  • Trecut de 60 de ani
  • Adolescent și îți cam faci de cap cu junk food
  • Copil și ești mofturos
  • Însărcinată
  • Sportiv și transpiri abundent
  • Sub tratament pentru afecțiuni cronice ( gastointestinale-Chron, boala celiacă, renale, metabolice sau cardiovasculare).

Dacă te regăsești în cele enumerate mai sus, ești mai predispus să ai o deficiență de magneziu pe care n-ar fi rău să o cerectezi înainte să ai simptome severe.

Cum?

Mănânci mai bine, eviți alcoolul, te relaxezi cu o baie cu fulgi de magneziu și iei un supliment cu magneziu de calitate.

Recomandările noastre: