Endometrioza este o boală multifactorială care afectează femeile la vârsta reproductivă (mai frecvent între 30 și 50 de ani) în care țesut similar ca structură și funcție cu mucoasa uterului este prezent în alte părți ale trupului, afectând aproximativ 176 milioane de femei din întreaga lume (aproximativ 10% din populația feminină) și aproape 500.000 de românce, indiferent de statutul etnic sau social. Mare parte dintre femei rămân nediagnosticate și, prin urmare, nu primesc tratamentul corespunzător.

Endometrioza se clasifică în endometrioză internă, cunoscută și sub numele de adenomioză, afectând interiorul uterului și trompele, și endometrioza externă (endometrioză propriu-zisă) cu sediul în afara uterului.  Aceasta poate afecta zona genitală (ovare, col uterin, vagin, vulvă, peritoneu) sau se poate situa la distanță cum ar fi ganglionii limfatici, ombilic, perete abdominal, intestin subțire, colon, apendice, membre sau mai rar, vezică urinară, piele și chiar în plămâni, coloana vertebrală sau creier.În plus, leziunile endometriale mai pot fi găsite pe cicatricile operatorii (cezariană, laparoscopie, etc).

 

Medfusion Forum IVMedfusion Forum IV

 

 

Endometrioza este considerată ca fiind "Cenuşăreasa" afecţiunilor ginecologice, deoarece nici la ora actuală medicina nu a reusit să ofere o explicaţie completă în ceea ce priveşte cauzele sale, deși se ştie despre ea de mai bine de un secol.

Există mai multe ipoteze cu privire la ceea ce poate cauza endometrioza, dar niciuna dintre ele nu a fost dovedită în totalitate și nici nu explică cu exactitate toate mecanismele asociate cu dezvoltarea acestei boli. Iar realitatea este că poate fi o combinație de factori care determină dezvoltarea endometriozei la unele femei.

 

inofem plus poster

 

Clasificarea severității endometriozei:

În funcție de numărul leziunilor de endometrioză și întinderea aderențelor și țesutului cicatricial există mai multe stadii:

  • minimă (Stadiul 1)
  • ușoară (Stadiul 2)
  • moderată (Stadiul 3)
  • severă (Stadiul 4)

 

1. Cauze

Dintre ipotezele propuse amintim câteva:

Metaplazia –înseamnă schimbarea unui tip de țesut normal cu un alt tip de țesut normal. În cazul endometriozei se presupune că țesutul endometrial are capacitatea de a înlocui, în unele cazuri, alte tipuri de țesut din afara uterului, posibil chiar din faza embrionară.

Predispoziția genetică - rudele de gradul I ale femeilor care au această boală sunt mai predispuse să dezvolte endometrioză.

Diseminarea limfatică sau vasculară – fragmentele de endometru pot trece prin vasele de sânge sau limfatice în alte părți ale corpului, aceasta explicând de ce endometrioza poate apărea în părți îndepărtate ale corpului, cum ar fi creierul, plămânii, pielea sau ochii.

Disfuncția sistemului imunitar– cercetări de ultimă oră susțin originea autoimună și posibil microbiană a endometriozei.

Influențele mediului - factorii de mediu contribuie la dezvoltarea endometriozei, în special modul în care toxinele din mediul înconjurător influențează hormonii reproductivi și răspunsul sistemului imunitar în această situație.

Majoritatea oamenilor de știință sunt de acord, totuși că endometrioza este accentuată de estrogen. Cu toate acestea, endometrioza nu este ca alte afecțiuni specific feminine precum sindromul premenstrual sau ovarul polichistic. În felul acesta, multe dintre tratamentele actuale pentru endometrioză încearcă să reducă producția de estrogen din corpul femeilor afectate, dar rezultatele nu sunt întotdeauna cele scontate.

La modul fundamental endometrioza este o boală inflamatorie de origine autoimună și posibil o boală microbiană, în care bucăți de țesut asemănătoare cu mucoasa uterină se îngroașă, se descompun și sângerează cu fiecare ciclu menstrual. Însă acest țesut nu are cum să iasă din corp, precum se petrece cu mucoasa uterină la menstruație, rămânând prins în interior. Țesutul înconjurător poate deveni iritat, dezvoltând în cele din urmă țesut cicatricial și aderențe - benzi de țesut fibros care pot provoca lipirea țesuturilor și organelor pelvine unele de altele. Provoacă dureri, uneori severe, (mai ales în timpul menstruației), cicatrici și infertilitate.

Afla mai multe despre dieta antiinflamatorie în articolul de blog AICI

2. Factorii de risc:

  • genetica,
  • deficiența funcțională a macrofagelor peritoneale,
  • expunerea la toxine precum pesticide și dioxine,
  • posibil alergia la nichel
  • prezența lipopolizaharidelor bacteriene.
  • microbiomul (bacteriile bune) joacă, de asemenea, un rol important.  

Predispoziția genetică a fost observată la rudele de gradul 1 ale pacientelor cu endometrioză și există o concordanță crescută a endometriozei la gemeni.

Considerată ca reprezentând studiul mecanismelor biologice care pot porni și stopa expresia genelor, epigenetica își are și ea rolul său. Cercetările au constatat că schimbările din mediul exterior se pot reflecta pe tot parcursul vieții unei persoane și chiar și în generațiile ulterioare. Spre exemplu, studiile epidemiologice umane au furnizat dovezi că factorii de mediu prenatali și timpurii postnatali influențează riscul adulților de a dezvolta diverse boli cronice și tulburări comportamentale. Stilul de viață, dieta, mișcarea, expunerea la pesticide sau toxine – toate produc modificări în funcționarea genelor noastre.

 

În ce privește endometrioza, tot mai multe studii iau în considerare rolul dioxinei ca factor favorizant al acestei afecțiuni. Dioxina este denumirea generică pentru un grup de substanţe extrem de toxice, care rezultă din producerea a numeroase substanţe chimice (produse din PVC, pesticide,  ierbicide, albirea hârtiei, etc.) sau arderea acestora. Sunt considerate cele mai toxice substanţe, după reziduurile radioactive, încât nu există o doză minimă considerată nepericuloasă pentru organism. În repetate rânduri, în ultimele decenii, comunităţi din SUA şi Italia au fost evacuate, deoarece teritoriul lor era contaminat cu această substanţă extrem de persistentă în mediu. Dioxina este o substanţă liposolubilă, ce se acumulează rapid şi preferenţial în ţesuturile animale, respectiv în ţesuturile grase ale organismului, de unde se elimină extrem de lent (7-11 ani). În cazul în care omul consumă produse animale contaminate (carne, ouă, lactate) se va contamina la rândul lui. 

Totodată, dioxina este folosită la înălbirea absorbantelor și tampoanelor, precum și a scutecelor. Deși cantitatea de dioxină este foarte mică în raport cu cea ajunsă în organism prin intermediul poluării sau hranei contaminate, totuși nu se poate exclude riscul folosirii constant de-a lungul vieții a produselor de igienă în care este regăsită dioxina. Ajunsă în organism, dioxina se leagă de celule, perturbând practic toate procesele fiziologice ale acestora, de la cele genetice la cele hormonale şi imune. De altfel, se știe despre dioxină că perturbă serios echilibrul endocrin, conducând la dezechilibre endocrine, infertilitate, endometrioză iar în doze mari favorizează apariția cancerului.

În ceea ce privește disfuncția macrofagelor peritoneale s-a constatat că celulele NK (natural killer) prezintă o activitate defectuoasă conducând la scăderea puterii de apărare a peritoneului față de celulele endometriale și o secreție aberantă de citokine și inflamație mărită ce duc la creșterea leziunilor endometriale.

Alergia la nichel este un alt factor ce influențează apariția endometriozei. Nichelul alimentar (Ni) poate duce la mucozită alergică de contact a cărei prevalență este mai mare de 30% și poate prezenta simptome asemănătoare intestinului iritabil precum și simptome extraintestinale. Aceste simptome sunt frecvente și în endometrioză, iar dermatita alergică la contact cu nichelul a fost deja observată în endometrioză în proporție de peste 90% dintre paciente.

Prezența bacteriilor gram negative, în special Escheria Coli, în pelvis a fost asociată cu endometrioza, sugerând faptul că toxinele bacteriene (lipopolizaharidele bacteriene) pot determina sau agrava boala în combinație cu alți factori. Lipopolizaharidele bacteriene (LPS) stimulează macrofagele și alte celule imune să elibereze mediatori inflamatori.

Există câteva dovezi că bacteriile ar putea fi un factor determinant al endometriozei. Femeile cu antecedente de infecție ginecologică sunt de două ori mai susceptibile de a dezvolta endometrioză. Antibioticele pot ameliora simptomele endometriozei. Într-un studiu recent efectuat pe animale, tratamentul cu antibiotic a dus la reducerea dimensiunii leziunilor endometriozice.

Sursa cea mai probabilă de bacterii gram-negative din pelvis este translocarea din intestin. Cu alte cuvinte, este mai probabil să se petreacă aceasta atunci când există o creștere excesivă a bacteriilor intestinale subțiri (SIBO) care provoacă permeabilitatea intestinală sau în cazurile de constipație cronică. Legătura dintre endometrioză, sindromul intestinului iritabil, suprapopularea bacteriană a intestinului subțire și alergia la nichel ar putea fi motivul pentru care o dietă Low FOODMAP ameliorează simptomele endometriozei.

Un scenariu posibil ar fi următorul:

  • Prezența leziunilor endometriozice
  • PLUS un sistem imunitar disfuncțional - fie din cauza predispoziției genetice, fie a modificărilor epigenetice datorate toxinelor sau stilului de viață (sau ambele).
  • PLUS creșterea naturală a estrogenului care apare odată cu ciclul menstrual
  • PLUS un iritant, cum ar fi alergia la nichel sau toxine bacteriene

 

3. Simptome frecvente:

Durerea pelvină

Este de intensitate mare, necesită antialgice și de multe ori imobilizează pacienta la pat, epuizând-o. Practic 70% din femeile cu dureri atroce la menstruație suferă de endometrioză.

Inițial apare la menstruație și/sau ovulație, apoi devine durere cronică pelviană. Durerea apare și la contact sexual sau după acesta, este însoțită de greață, văsături, stare generală de rău.

Pot să apară tulburări digestive amplificate de menstruație sau de ovulație: diaree, durere la defecație, scaune modificate, balonări, precum și durere și usturime la urinare.  Durerea poate apărea și în regiunea lombară.

Severitatea durerii nu este totuși un indicator fiabil al amplorii endometriozei. E posibil să fie o endometrioză ușoară cu durere severă sau o  endometrioză avansată cu durere mică sau deloc. Endometrioza este uneori confundată cu alte afecțiuni care pot provoca dureri pelvine, cum ar fi boala inflamatorie pelviană (BIP) sau chisturile ovariene. Poate fi confundat cu sindromul intestinului iritabil (SII), o afecțiune care provoacă crize de diaree, constipație și crampe abdominale. SII poate însoți endometrioza, ceea ce poate complica diagnosticul.

 

Hemoragii abundente sau neregulate.

Poate fi vorba de hemoragiile uterine, dar în unele cazuri s-au descries hemoragii intestinale, pulmonare, etc în funcție de localizarea focarelor endometriozice.

 

Oboseală

Infertilitate

Un simptom bine cunoscut al endometriozei este infertilitatea; aproape  40% dintre femeile cu endometrioză sunt afectate de infertilitate.

Endometrioza se dezvoltă de obicei la câțiva ani de la debutul menstruației (menarha). Simptomele endometriozei se pot ameliora temporar odată cu sarcina și pot dispărea complet în timpul menopauzei, cu excepția cazului în care se face terapie cu estrogeni.

Citește mai multe în articolele următoare: 7 Pași importanți pentru a-ți îmbunătăți fertilitatea, Cele mai importante suplimente pentru fertilitateLegătura dintre alimentație și fertilitate

 

4. Tratament

În  prezent,  tratamentul endometriozei poate fi medicamentos, chirurgical sau tratament alternativ. Nu există un tratament medicamentos care să vindece endometrioza. Cu toate acestea, suprimarea hormonală rămâne recomandarea principala, ceea ce este regretabil deoarece are multe efecte secundare și nu funcționează atât de bine. Chirurgia endometriozei poate fi necesară în anumite situații avansate, dar recomandarea la ora actuală este să se amâne cât se poate de mult, iar dacă este necesară, atunci sa fie cât se poate de radicală cu boala dar în același timp de conservatoare cu funcția reproductivă.

Terapia endometriozei se va alege în funcție de o serie de factori: simptome, dorința femeii de a avea copii, extinderea și severitatea bolii. Stilul de viață, dieta, terapiile alternative pot avea o influență majoră asupra evoluției acestei boli și merită luate în considerare, având în vedere studiile științifice tot mai numeroase care susțin aceasta.

Rolul dietei în endometrioză este important, luând în considerare o abordare multifactorială.

Dovezile științifice actuale sugerează faptul că dieta și stilul de viață pot influența prezența inflamației în organism, activitatea estrogenică și ciclul menstrual. Ca atare, dieta și stilul de viață pot aveaun impact important asupra riscului de apariție a endometriozei precum și a severității sale. Află care sunt Factori care afectează fertilitatea

Cercetările au demonstrat existența unei legături între dietă și incidența bolilor dependente de estrogen (de exemplu, cancer de sân și endometru). Prin urmare, putem presupune că impactul alimentar asupra nivelului de estrogen din sânge poate juca, de asemenea, un rol în etiologia endometriozei.

Prin urmare se poate apela la câteva strategii naturale de reducere a estrogenului în organism:

  • evitați pilulele contraceptive – conțin estrogen de sinteză cu acțiune mult mai puternică decât estrogenul natural; în plus prezintă efecte adverse pe termen lung
  • reduceți expunerea la xenoestrogeni precum plasticul sau pesticidele, inclusiv produse de curățenie. Alege produse curate, fara chimicale. ( Mulieres  a dezvoltat o gamă de produse de curățenie cu 99% ingrediente naturale, blânde cu pielea și cu mediul)
  • reduceți consumul de alcool pentru a beneficia astfel de un metabolism corect și sănătos al estrogenilor
  • consumați vegetale ce conțin fitoestrogeni cu efect benefic: aceștia promovează un metabolism sănătos al estrogenilor din corp și duc la eliminarea excesului  (in, susan, soia, fistic, etc)
  • consumați alimente bogate în indoli (efect anti-estrogenic):broccoli, conopidă, varză, varză, varză de Bruxelles, bok choy
  • mențineți o greutate trupească corespunzătoare (țesutul gras produce estrogeni)
  • evitați alimentele proinflamatorii precum lactatele, zahărul, glutenul pentru a reduce histamina și hipersenzitivitatea la gluten.
  • Alimentele pot conține, de asemenea, compuși chimici proveniți din medii contaminate, în special hidrocarburi clorurate, inclusiv bifenili policlorurați (BPC) și dioxine (TDCC). Astfel de compuși tind să se bioacumuleze în lipidele conținute în special în carne, ficat și produse lactate. În mod similar, pesticidele pot fi consumate împreună cu fructe și legume obținute din agricultura intensivă. Compușii mai sus menționați, pot fi de asemenea considerați printre factorii de risc ai endometriozei. Alegeți să consumați preponderent alimente de origine vegetală, ecologice și evitați grăsimile animale.
  • Factorii alimentari care pot reduce riscul de endometrioză includ consumul de legume, fructe, antioxidanti, vitamine din grupul B, alimente bogate în calciu și vitamina D, acizi grași Omega-3.
  • Consumul zilnic de legume și fructe proaspete și fibre alimentare în cantități mari reduc riscul apariției endometriozei.

Potrivit unui studiu realizat de un grup de medici mexicani, și o dietă bogată în antioxidanți, poate fi benefică pentru femeile cu probleme de endometrioză. Conform concluziei lor, pacientele cu endometrioză au avut un aport mai mic de vitamina A, C, E, zinc și cupru în comparație cu femeile fără endometrioză. Despre resveratrolul se afirmă de asemenea că are o influență benefică în cazul endometriozei. Studiile arată resveratrolul  contribuie la reducerea leziunilor endometriozice prin inhibarea aromatazei (asociată cu activitatea estrogenică) și a enzimelor COX-2 (asociate cu durerea). Resveratrolul este un antioxidant care se găsește în principal în struguri, arahide, dude, cacao, afine, alune, fistic, căpșuni, merișoare.

Un aport crescut de acizi grași omega-3 –în mod special acid eicosapentaenoic (EPA) găsit în uleiul de alge sau pește - poate modifica echilibrul prostaglandinelor și poate atenua multe dintre simptomele inflamatorii ale endometriozei. Studiile au arătat că femeile cu concentrații mari de EPA au cu 82% mai puține șanse de a suferi endometrioză comparativ cu femeile cu niveluri scăzute de EPA. De asemenea, concentrația de 25 (OH) vitamina D în organism este invers proporțională cu riscul de endometrioză. Femeile cu cea mai mare concentrație de vitamina D au avut cu 24% mai puțin risc de a dezvolta endometrioză decât femeile cu cea mai mică concentrație a acestei vitamine. Împreună cu o alimente bogate în calciu în mod natural, vitamina D poate fi de un real folos.

Dieta care crește potențial riscul de apariție a endometriozei include consumul de grăsimi trans, carne roșie, șuncă, gluten, cazeină, precum și alcoolul (afectează ficatul care printre alte funcții contribuie și la metabolismul estrogenic) și cafeaua.

Atât glutenul cât și cazeina (principala proteină din lapte) perturbă funcția imună și stimulează eliberarea citokinelor inflamatorii. De aceea, evitarea acestor alimente este un măsură eficienta pentru bolile inflamatorii în general și pentru endometrioză în special. Într-un studiu pe 330 de paciente suferind de endometrioză,o dietă fără gluten timp de 12 luni a dus la scăderea  volumului leziunilor endometriozice la 75% dintre ele. Alți cercetători au găsit legături directe între consumul crescut de carne roșie, șuncă și endometrioză, riscul de apariție al bolii crescând considerabil. Grăsimile trans sunt acele grăsimi care se regăsesc în mâncarea prăjită sau grăsimi hidrogenate, cum ar fi margarina. Grăsimile trans nu pot fi metabolizate corect de organism și sunt responsabile pentru cresterea semnificativă a inflamatiei.

Luați în considerare și o dietă scăzută în nichel. Un studiu publicat în 2020 arată faptul că din 84 de femei cu endometrioză, 90,3% aveau alergie la nichel. Prin urmare, e recomandată evitarea alimentelor bogate în nichel, gătirea în vase de inox pe care scrie 18/10 (18% crom – 10% nichel), aluminiu, ci doar a celor din ceramică sau sticlă, sau cele pe care scrie Nickel-free (fără nichel). Evitaţi alimentele din conserve, preferându-le pe cele proaspete; precum și împachetarea alimentelor în folie de aluminiu şi depozitarea acestora în vase de metal.

De asemenea, luați în considerare dacă e cazul, evitarea alimentelor bogate în histamină sau care stimulează producerea de histamină în organism.

Dintre remediile naturale amintim câteva care au fost intens studiate și de asemenea au fost folosite în practica clinică.

N-acetil cisteina (NAC) este un antiinflamator natural care a dat rezultate foarte pentru endometrioză. Într-unul dintre studiile recente, dintre cele 47 de femei din grupul de tratament cu NAC, 24 și-au anulat laparoscopia din cauza dispariției endometrioamelor, reducerii durerii sau apariției sarcinii. Cercetătorii au ajuns la concluzia că NAC oferă rezultate mai bune decât tratamentele hormonale și fără efecte secundare!

Glutationul  este o puternică enzimă antioxidantă produsă în fiecare celulă din corpul nostru și este o componentă importantă a sistemului nostru de apărare. Glutationul este produs ȋn concentrații ridicate ȋn ficat, unde joacă un rol important în eliminarea toxinelor din corp și protejarea țesuturilor și celulelor de efectele radicalilor liberi.Acest nutrient puternic reciclează antioxidanții, cum ar fi vitamina C, optimizând activitatea sa în organism - ajutând la neutralizarea daunelor provocate de radicalii liberi celulelor noastre şi cauzate de toxine, stres și boli.

Berberina este un antiinflamator extras din plantele din genul Berberis, și care reface permeabilitatea intestinală (îmbunătățind astfel funcția imună). Este, de asemenea un bun antimicrobian și abordează potențial aspectul bacterian al endometriozei prin neutralizarea toxinelor bacteriene LPS.

Atenție: Nu luați berberină dacă sunteți gravidă sau alăptați și nu luați mai mult de trei luni continuu, fără supraveghere medicală. Aveți grijă dacă sunteți sub medicație.

Turmericul (curcuma) ajută la reducerea dimensiunii și activității leziunilor endometriozice. Funcționează prin reducerea proteinei inflamatorii NF-kappa B și prin blocarea efectului stimulator al estrogenului. Curcuma funcționează cel mai bine sub formă de capsulă sau tabletă concentrată. Este sigur pentru utilizarea pe termen lung. Atenție: s-a constatat că unele suplimente de turmeric conțin niveluri ridicate de plumb. Pentru a asigura siguranța, cumpărați doar suplimente certificate, preferabil ecologice.

Zincul este un nutrient antiinflamator cheie și s-a demonstrat că este deficient în persoanele care suferă de endometrioză. Zincul repară permeabilitatea intestinală (îmbunătățind astfel autoimunitatea) și scade prostaglandinele și durerea.

Melatonina, alimente bogate în vitamina A și complexul vitaminelor B sunt de asemenea utile.

Mușețelul, adesea folosit pentru efectele sale „calmante”, a fost folosit de mult timp ca remediu la domiciliu pentru sindromul premenstrual. Se consideră că aceleași efecte sunt utile și pentru ameliorarea crampelor și durerii cauzate de endometrioză. Un studiu din 2018publicat în Journal of Cellular Physiology, avansează o ipoteză și mai importantă:mușețelul conține crisină care pare să declanșeze apoptoza (moartea celulară) în țesuturile uterine care au crescut fără control.

Progesteronul natural reduce leziunile endometriosei și ajută la normalizarea funcției imune.

Acupunctura, reflexoterapia și masajul pot fi de asemenea de ajutor.

 

Dacă și tu ai fost diagnosticată cu endometrioză și vrei să afli direct de la medici specialiști care sunt opțiunile de tratament pentru această afecțiune, află cum a fost la Medfusion Forum - Endometrioza și dezechilibrele estrogenice.
Un medic ginecolog, endocrinolog, gastroenterolog și un dietetician-nutriționist au oferit o perspectivă multidisciplinară asupra endometriozei, aducând claritate și speranță că aceasta afecțiune nu înseamnă condamnare la suferință și că există soluții.
Află mai multe aici

 

botaniq logo

 

Autor:   Dr. Mirela StranțMedic Specialist Medicina de Familie, 

            Competența Api-fito-aromaterapie,

            Formator în Api-fito-aromaterapie

            Tehnician nutritionist

 

Bibliografie:

1.Ana-Maria Dull, Marius Alexandru Moga, Oana Gabriela Dimienescu et al. Therapeutic Approaches of Resveratrol on Endometriosis via Anti-Inflammatory and Anti-Angiogenic Pathways. Molecules. 2019 Feb; 24(4): 667.Published online 2019 Feb 13. doi: 10.3390/molecules24040667

2.Darling AM, Chavarro JE, Malspeis S, et al. A prospective cohort study of Vitamins B, C, E, and multivitamin intake and endometriosis. J Endometr. 2013; 5(1): 17–26, doi: 10.5301/je.5000151, indexed in Pubmed: 24511373.

3.E M Messalli, M T Schettino, G Mainini et al. The possible role of zinc in the etiopathogenesis of endometriosis. Clin Exp Obstet Gynecol2014;41(5):541-6 indexed in PubMed:25864256

4.Grassi P, Fattore E, Generoso C, et al. Polychlorobiphenyls (PCBs), polychlorinated dibenzo-p-dioxins (PCDDs) and dibenzofurans (PCDFs) in fruit and vegetables from an industrial area in northern Italy. Chemosphere. 2010; 79(3): 292–298, doi: 10.1016/j.chemosphere.2010.01.028, indexed in Pubmed: 20153014.

5.Harris HR, Chavarro JE, Malspeis S, et al. Dairy-food, calcium, magnesium, and vitamin D intake and endometriosis: a prospective cohort study. Am J Epidemiol. 2013; 177(5): 420–430, doi: 10.1093/aje/kws247, indexed in Pubmed: 23380045

6.Heilier JF, Donnez J, Nackers F, et al. Environmental and host-associated risk factors in endometriosis and deep endometriotic nodules: a matched case-control study. Environ Res. 2007; 103(1): 121–129, doi: 10.1016/j.envres.2006.04.004, indexed in Pubmed: 16781705.

7.https://www.endometriosis-uk.org/understanding-endometriosis

8.https://endometrioză.ro/tag/voicu-simedrea/

9.https://journals.viamedica.pl/ginekologia_polska/article/view/GP.a2017.0017/37603

10.https://larabriden.com/endometriosis-treat-the-immune-system/

11.https://larabriden.com/endometriosis-natural-treatments-really-work

12.https://link.springer.com/article/10.1186/1477-7827-7-54

13.https://tahomaclinic.com/Private/Articles2/Celiac/Marziali%202012%20-%20Gluten%20free%20diet%20%20for%20endometriosis.pdf

14.https://www.verywellhealth.com/thmb/rKp35CAK8DmDwmd9imC-fV9ilsc=/1500x0/filters:no_upscale():max_bytes(150000):strip_icc():format(webp)/natural-treatments-for-endometriosis-89275_redraw_color1-5c454e9b46e0fb00012da9c8.png

 

15.La Rocca C, Mantovani A. From environment to food: the case of PCB. Ann Ist Super Sanita. 2006; 42(4): 410–416, indexed in Pubmed: 17361063.

16.Li Liu, Li Chen, Caixia Jiang, Jing Guo, Yan Xie et al. Berberine inhibits the LPS-induced proliferation and inflammatory response of stromal cells of adenomyosis tissues mediated by the LPS/TLR4 signaling pathway.Exp Ther Med. 2017 Dec; 14(6): 6125–6130.Published online 2017 Oct .doi: 10.3892/etm.2017.5316

17.Littman AJ, Beresford SA, White E. The association of dietary fat and plant foods with endometrial cancer (United States). Cancer Causes Control. 2001; 12(8): 691–702, indexed in Pubmed: 11562109.

18.Maria Grazia Porpora, Roberto Brunelli,  Graziella Costa et al.A Promise in the Treatment of Endometriosis: An Observational Cohort Study on Ovarian Endometrioma Reduction by N-Acetylcysteine. Evid Based Complement Alternat Med. 2013; 2013: 240702.Published online 2013 May 7. doi: 10.1155/2013/240702

19.Mariko Miyashita, Kaori Koga, Gentaro Izumi et al. Effects of 1,25-Dihydroxy Vitamin D3 on Endometriosis. The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, Volume 101, Issue 6, 1 June 2016, Pages 2371–2379, https://doi.org/10.1210/jc.2016-1515

20.Milena Králíčková, Vaclav Vetvicka. Immunological aspects of endometriosis: a review. Ann Transl Med. 2015 Jul; 3(11): 153.doi: 10.3978/j.issn.2305-5839.2015.06.08

21.Missmer SA, Chavarro JE, Malspeis S, et al. A prospective study of dietary fat consumption and endometriosis risk. Hum Reprod. 2010; 25(6): 1528– 1535, doi: 10.1093/humrep/deq044, indexed in Pubmed: 20332166.

22.Parazzini F, Chiaffarino F, Surace M, et al. Selected food intake and risk of endometriosis. Hum Reprod. 2004; 19(8): 1755–1759, doi: 10.1093/humrep/deh395, indexed in Pubmed: 15254009.

23.Raffaele Borghini , Maria Grazia Porpora , Rossella Casale et al. Irritable Bowel Syndrome-Like Disorders in Endometriosis: Prevalence of Nickel Sensitivity and Effects of a Low-Nickel Diet. An Open-Label Pilot Study. Nutrients. 2020 Jan 28;12(2):341.doi: 10.3390/nu12020341 indexed at PubMed: 32012984

24.Petrace Vârtej, Ioana Vîtej, Ginecologie Endocrinologica, BIC ALL, 2003

25.Savaris AL, do Amaral VF. Nutrient intake, anthropometric data and correlations with the systemic antioxidant capacity of women with pelvic endometriosis. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol. 2011; 158(2): 314–318, doi: 10.1016/j.ejogrb.2011.05.014, indexed in Pubmed: 21700380.

26.Sayantan Jana , Sumit Paul, Snehasikta Swarnakar. Curcumin as anti-endometriotic agent: implication of MMP-3 and intrinsic apoptotic pathway. Biochem Pharmacol. 2012 Mar 15;83(6):797-804. doi: 10.1016/j.bcp.2011.12.030. Epub 2011 Dec 29.

27.So Young Kim, Yi Yi Kyaw, Mi So Seong et al. Curcumin suppresses an endometrial cell inflammation through inhibition of SREBP-1. DOI: 10.15761/IMM.1000384

28.Trabert B, Peters U, De Roos AJ, et al. Diet and risk of endometriosis in a population-based case-control study. Br J Nutr. 2011; 105(3): 459–467, doi: 10.1017/S0007114510003661, indexed in Pubmed: 20875189

29.Tsubura A, Uehara N, Kiyozuka Y, et al. Dietary factors modifying breast cancer risk and relation to time of intake. J Mammary Gland Biol Neoplasia. 2005; 10(1): 87–100, doi: 10.1007/s10911-005-2543-4, indexed in Pubmed: 15886889.

30.Ying Zhang 1, Hong Cao , Zheng Yu et al. Curcumin inhibits endometriosis endometrial cells by reducing estradiol production. Iran J Reprod Med. 2013 May;11(5):415-22.

 

 

Cod articol: Cauzele infertilitatii YXV950