Viata secretă a intestinului Partea I - Comunicarea creier-intestin

 

Comunicarea între creier și sistemul gastrointestinal, cunoscută și sub denumirea de axă creier-intestin, reprezintă o rețea complexă de interacțiuni și semnale bi-directionale care se desfășoară între cele două sisteme. Această comunicare este facilitată de diferite componente, cum ar fi sistemul nervos autonom, h rmonii și neurotransmițătorii.

 

Un aspect esențial al acestei conexiuni este sistemul nervos enteric (SNE), un sistem autonom de neuroni prezenți în pereții tubului digestiv. Acest sistem se întinde de la esofag până la rect și este responsabil de coordonarea și controlul proceselor digestive. SNE este format din aproximativ 200-600 de milioane de neuroni și este conectat la creierul nostru central prin intermediul nervilor și cailor neuronale. Acest sistem autonom de neuroni are capacitatea de a regla activitatea musculară și secreția în tubul digestiv, fără a fi necesară o intervenție directă din partea creierului central, fiind supranumit “al doilea creier”. SNE conține o cantitate semnificativă de neuroni, mai mult decât numărul de neuroni prezenți în maduva spinării. Acest număr mare de neuroni face ca sistemul nervos enteric să fie complex și capabil să efectueze procese de control și reglare a funcțiilor digestive.

Acest sistem autonom de neuroni prezenți în pereții tubului digestiv poate detecta schimbările din mediul intestinal și poate trimite semnale către creier prin intermediul nervilor.

De exemplu, intestinul poate transmite semnale de plenitudine sau de foame către creier, informându-l despre necesitatea hrănirii sau despre nivelul de sățietate. De asemenea, semnalele de disconfort sau de inflamație din intestin pot fi transmise către creier, ceea ce poate declanșa senzații de disconfort sau modificări ale stării de spirit.

Comunicarea bi-directională între creier și sistemul gastrointestinal este extrem de importantă și are impact asupra sănătății noastre fizice și mentale. De exemplu, stresul cronic poate afecta echilibrul bacteriilor benefice din intestin, ceea ce poate duce la tulburări digestive și inflamații cronice. Pe de altă parte, problemele intestinale pot influența sănătatea mentală și pot contribui la apariția sau agravarea tulburărilor, cum ar fi anxietatea și depresia.

 

Un alt aspect crucial al comunicării creier-gastrointestinal este microbiomul intestinal. Microbiomul reprezintă totalitatea microorganismelor care trăiesc în sistemul nostru digestiv și este format din bacterii, virusuri, fungi și alte organisme. Microbiomul intestinal are un rol vital în această conexiune și poate afecta funcționarea sistemului nervos central.

Microbiomul intestinal poate influența activitatea creierului prin diferite mecanisme. Unul dintre acestea este producerea de molecule de semnalizare și neurotransmițători, cum ar fi serotonină și GABA, care sunt implicate în reglarea stării de spirit și a funcțiilor cognitive. De asemenea, microbiomul poate afecta producția de neurotransmițători în creier, precum dopamina și serotonină, care sunt esențiale pentru sănătatea mentală.

 

Inflamația este, de asemenea, un factor important în comunicarea creier-intestin. Tulburările gastro-intestinale și inflamația cronică pot afecta permeabilitatea intestinului și pot determina migrarea substanțelor nocive din intestin în sânge și apoi în creier, ceea ce poate contribui la dezvoltarea unor afecțiuni neurologice și psihiatrice.

Este important de menționat că alimentația joacă un rol esențial în modul în care comunicarea între creier și sistemul gastrointestinal funcționează. Alegerile alimentare pot afecta echilibrul bacteriilor intestinale și pot influența nivelul de inflamație din organism. Alimentele fermentate, cu conținutul lor bogat în bacterii probiotice, pot promova un microbiom sănătos și pot sprijini sănătatea creierului prin reducerea inflamației și susținerea echilibrului între cele două sisteme.

 

În concluzie, comunicarea complexă între creier și sistemul gastrointestinal are un impact semnificativ asupra sănătății noastre mentale și fizice.

Axa creier-intestin și microbiomul intestinal joacă un rol crucial în această conexiune. Prin adoptarea unei alimentații adecvate, care include alimente fermentate și îngrijirea sănătății intestinului, putem sprijini această comunicare și ne putem îmbunătăți starea de bine mentală și fizică.

 

Te-ar mai putea interesa:

Viata secreta a intestinului Partea II. Fermentatia

Nutriția și sănătatea mentală

Nutritia vie